Sunt un biet elev român, locuiesc în Constanţa într-un apartament, împreună cu părinţii mei. N-am fraţi sau surori. Învăţ la Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân", într-o clasă cu pereţii vopsiţi în portocaliu pal. Clasa mea e urâtă. Sunt în clasa a 11-a, la o adică am terminat anii obligatorii de învăţământ, de acum încolo căcaţi-vă pe mine, dă-mă dracu.
Începând cu acest an şcolar sunt nevoit să-mi achiziţionez manuale la fiecare materie. Să zicem că am 15 materii. Minim. Presupunând că un manual costă 30 lei (asta ca să nu adaug şi culegerile, auxiliarele şi caietele elevului, atât de necesare mie), rezultă că am cheltuit undeva în jur de 450 lei, doar pe manuale. Mişto, nu? Să zicem că le-aş fi cumpărat la mâna a doua (şi n-aş fi luat 3 la română că n-aveam manual), atunci aş fi economisit în jur de 200 lei, bani cu care-aş fi putut să-mi cumpăr o pereche de blugi (ca să-l citez pe Toni)!
Din semestrul al doilea al clasei a 10-a, direcţiunea liceului, împreună cu elevii (sigur) au hotărât că vom adopta o ţinută vestimentară obligatorie pentru anii de stiu ce vor urma. Astfel, ni s-a impus să purtăm cravate grena, sacouri bleu-marin şi cămăşi albe. Mă refer la băieţi. Nu mai zic că modelul cravatei este prea comunist, cu un steag al României şi sigla liceului. Lipseşte matricola. Mă rog, uniforma e mişto. Şi cei 250 lei ce i-am plătit au fost mişto. Şi cei 200 lei pentru cămăşi au fost chiar mai mişto.
Ca orice elev ce se respectă, merg zilic cu transportul în comun. Îmi place mirosul de transpiraţie, maneaua ce se-aude din spatele maşinii. Şi lor le plac cei 50 lei pe care-i dau lunar.
Fiind un copil gras, am obiceiul să mănânc la şcoală, cum s-ar zice. Adică totuşi, burta trebuie să rămână constantă. Pentru asta îmi trebuie 5 lei pe zi, că nu-s pretenţios. Deci 100 lei pe lună.
Făcând un alt calcul simplu, în luna septembrie am cheltuit 800 lei, cu o marjă de eroare de maxim 200 lei, în plus zic.
E mişto să fii elev în clasa a 11-a, nu? :D
29.09.2008
Cat costa sa fii elev in clasa a 11-a?
de chris la 19:51 7 comentarii
14.09.2008
12.09.2008
Schimbari
A venit si toamna, peste cateva zile vine si scoala... Super, nu?
Promit sa fiu activ pe blog, daca si voi promiteti sa ma cititi.
Ati observat ca blogul a suferit cateva schimbari, nu? :D
de chris la 00:21 0 comentarii
10.09.2008
Ce faci cand cineva iti pune piedica?
Cazi. Esti intins pe jos, esti jos... Totul se napusteste asupra ta, ganduri, amintiri, un amalgam de cosmaruri infinite, totul pare ca se ruineaza sub privirea-ti pustie. Plangi? Vei plange cand vei stii ca timpul trece, soarele imbatraneste si tu ruginesti cate putin, cate putin...
Incerci sa te ridici. Iti aduni toate puterile, te spijini pe coate si impingi puternic. Cazi la loc. Acum nicio putere nu mai ai, esti slabit. Scaparea ta e speranta. Speranta moare ultima... Scaparea ta e un deget, cineva sa-ti intinda macar un deget caci tu-l vei apuca si nu-l vei mai lasa pana te vei vedea pe picioarele tale. Si-atunci probabil vei uita de cel care ti-a-ntins degetul cand tu erai pe jos...
Si vei cadea din nou. Putin cate putin, si-atunci nimeni nu-ti va mai da vreun deget. Nici macar un fir de par sa te agati de el. Vei prinde numai scame, resturi care cad si-ajung tot jos, ca tine.
Eu nu mai vreau nimic.
Reactie la acest post.
de chris la 15:26 0 comentarii
02.09.2008
Soarele s-a scurs...
S-a terminat vara... Cata nostalgie pe capul vostru, dragi copii. Soarele imbatraneste, noi mai mult ca el, timpul trece atat de usor iar noi inca mai avem de invatat cum sa ni-l petrecem.
Vara asta a fost foarte scurta, plina de chinuri pentru unii, fericita pentru altii. A fost un fel de Mos Craciun, unora le-a adus cadouri frumoase. Mie, cel putin. Vara asta mi-am indeplinit trei dintre cele mai aprinse dorinte... Vara asta mi-a adus iubire, euforie si... fotografie.
Am gasit o persoana pe care o iubesc, enorm de mult. Am fost tot timpul in mediul meu, am dormit mult, am colindat prin tara si am vazut locuri frumoase. Si nu in ultimul rand, mi-am cumparat ce-mi doream de mult timp, un aparat foto. :]
Viata e foarte frumoasa, imi place viata, mai ales a mea. Toamna a venit, trebuie sa recunosc ca o asteptam de ceva timp. M-am inarmat cu hanorace, o esarfa geniala (primita cadoul de la iubita mea), adidasii cei noi si aparatul foto, si acum pornesc in cautarea frunzelor uscate, melcilor aparuti dupa ploaie, curcubeului si a zambetelor persoanei iubite.
Bun venit, toamna!
PS: Am redevenit activ pe deviantart. Ma puteti gasi aici.
de chris la 01:24 3 comentarii



